Fără cuvinte …
martie 22, 2010 14 comentarii
Zilele trecute aflam, şocaţi, că e grav bolnav şi că are nevoie de ajutorul nostru. Azi aflăm că ne-a părăsit pentru totdeauna… Era atât de tânăr şi atât de bun… Adio, Mile!
“Am trăit o viaţă plină, am călătorit pe fiecare cale a mea, dar mai mult, mai mult decât atât, am făcut-o în felul meu. Regrete am câteva, dar apoi… sunt prea puţine pe care să le menţionez. Am făcut ceea ce trebuie să fac şi uite aşa am trecut prin toate fără excepţie (…) Am iubit, am zâmbit şi am plâns, am avut partea mea la pagubă, iar acum când lacrimile au devenit substitut pentru bucurie mă uit în urmă şi mă amuz (…) Mi-am asumat toate bunele şi relele şi până la urmă am mers pe calea mea” -MILE CĂRPENIŞAN.








Si mie imi pare rau de el , pentru ca era un baiat de isprava .
O, Doamne, n-am stiut! Dumnezeu sa-l ierte! Nu pot sa cred.
Cum poti sa rostesti “A fost”?
Cum poti gandi “A fost”?
A fost odata ca niciodata …si a purces spre o tinerete fara batranete si viata …vesnica…
Dumnezeu sa-l odihneasca!
spedy/22/03/2010
RIP
Dumnezeu să-l odihnească!
Nu mai am puterea să mă gândesc la alte cuvinte…
Aşa că repet:
Marile dureri sunt mute…
Câteva vorbe, totuşi…
Cine l-a cunoscut personal, l-a iubit.
Cine nu l-a cunoscut personal, l-a respectat.
Acum îl iubim cu toţii.
Vestea asta cumplită a fost prima care m-a izbit la revenirea acasă.
Nu o aşteptam. Credeam că situaţia lui Mile s-a ameliorat.
Aşteptam noutăţile cu speranţă, dar…
Cu sufletul greu şi lacrimi reţinute, îndrăznesc a spune:
Slavă Tatălui, şi Fiului şi Duhului Sfânt!
Odihna veşnică dă-i-o lui Mile, Doamne, şi lumina cea fără de sfârşit să-i strălucească lui.
Să se odihnească în pace.
Amin
Doamne, ai grijă de sufletul lui curat!
Te rog…
Te rugăm…
Da , intr-adevar : ” Fara cuvinte ” doar atat .
Dormi in pace Mile !
Dormi in pace!
Nu am cuvinte…
Domnul sa-l hodineasca de-a dreapta Sa!
Dumnezeu sa-l odihneasca pe Mile!!!
,condoleante familiei indurerate 
p.s.am postat pe facebook.
…reporter pentru vremuri interesante,cum s-a autointitulat,pacat,isi dorea sa fie om de zapada,sa se bucure copii la vederea lui,acum va fi ingerul lor pazitor…D-zeu l-a vrut aproape de el…Odihna vesnica!
Pingback: In memoriam Mile Carpenisan « Fresh Facts, Attitudes and Positive Vibes for You
Și scăpase de toate războaiele alea …