Mai există pasiune

Mă tot gândeam de o vreme să scriu despre nedreptatea pe care o fac tot mai mulţi, în lumea reala ori virtuală, de a bagă în aceeaşi oală jurnaliştii care muncesc cu pasiune, fără niciun interes înafară de acela de a-şi face meseria de care s-au îndrăgostit, cu analiştii-pupincurişti care aleargă de la o televiziune la alta preaslăvind ori vărsându-şi cu sârg năduful, adesea în necunoştinţă de cauză, despre toate subiectele “arzătoare” ale ţării, posibile şi imposibile. I-am spus de mai multe ori Japonezului că există mulţi jurnalişti care îşi fac meseria cu pasiune şi cu onestitate, în presa scrisă, la radio ori la TV, şi că nu sunt vânduţi toţi mogulilor, oricare or fi ei.

Vlad Petreanu o confirmă nemaipomenit de bine într-un articol de pe blogul său. După ce-l citiţi, nu aveţi cum să nu fi-ţi de acord cu el. Mi-am permis să-l preiau, pentru că ar fi mare păcat să îl rataţi.

 

„E-n felul următor:

Inundaţii. Reporterul se aruncă în maşină, cu operatorul şi cu inginerul de SNG şi se trambalează cu toţii sute de kilometri spre locul de unde fuge toată lumea. Nici unul n-a avut timp să-şi facă bagajele. Dacă au noroc, îşi cumpără de la un magazin răsărit pe marginea drumului nişte chiloţi, ciorapi şi tricouri.

Apoi o ţin langa, zile-n şir, prin apă, prin ploaie. Dorm pe-apucatelea, intră în direct la comanda unor producători nervoşi, care ţipă la ei, la care ţipă şi ei, filmează, scriu, intervievează, transmit, cad în bălţi, fac băşici la picioare, put, încearcă să-şi usuce noaptea ciorapii şi pantalonii, blestemă magazionerul care le-a dat pelerine de ploaie rupte, ţin obiectivul aburit al camerei la lampă, suflă-n circuitele SNG-ului, mănâncă pe sponci, înjură echipamentele care se strică, se milogesc pe la colegi să le-mprumute o casetă, ajută refugiaţii, se ceartă cu jandarmii, se tocmesc pentru 10 litri de motorină cu un tractorist, salvează un căţel şi trei copii, zboară cu tărtăreţe numite pompos elicoptere, aleargă la un alt “live-point”, urlă la şefii care urlă la ei, bocesc de draci, fumează până li se face rău, sug cafea pe unde-apucă, fug de viituri, dar numai un pic, pentru că trebuie să tragă şi nişte cadre şi sunet, numără morţii, aleargă după dom’ preşedinte şi după dom’ ministru, se roagă pentru o declaraţie, sunt îmbrânciţi de SPP, li se descarcă telefoanele când au mai mare nevoie de ele, îşi scrântesc gleznele prin gropi ascunse, dorm pe ei când au 5 minute răgaz, sunt treziţi de un redactor agitat degeaba, care nu ştie pe ce lume e, cad în depresii şi ies din ele prin accese de furie la transmisiunile ratate, vorbesc cu sinistraţii care le plâng pe umăr, se încarcă de tragedie şi se eliberează la fiecare reportaj. Şi-o iau de la capăt, zi după zi.
La un moment dat, în redacţie, un şef uscat, curat şi pomădat se gândeşte c-au suferit destul şi vrea să aducă echipa acasă, la odihnă şi recuperare.
Când aud, oamenii de pe teren, care arată deja ca supravieţuitorii Marii Retrageri a lui Napoleon, revarsă un potop de înjurături: “ce, suntem proşti, nu ne facem treaba bine, de ce ne aduceţi înapoi?”
Iubesc aceşti jurnalişti nebuni. Ei ţin toată industria în spate prin pasiunea lor.”

 

Şi eu îi iubesc! Ce şef bun e Vlad! 🙂 Brusc mi s-a făcut dor de zilele în care eram reporter de teren şi umblam de dimineaţa până noaptea şi de noaptea până dimineaţa pe coclauri.

PS. RSS-urile ce le-am instalat zilele acestea în dreapta blogului sunt de „vină” pentru că am găsit articolul. Mai sunt şi alţii noi pe acolo.

Despre Satmareanca
Ziaristă

39 Responses to Mai există pasiune

  1. Oana says:

    Da, sunt de acord cu tine. In orice meserie exista si oameni care pun pasiune, nu toti o fac pentru bani sau din obisnuinta.
    P. S. Cum ai instalat chestiile alea?

  2. Giorgi says:

    E adevarat. Un articol frumos.

  3. satmareanca says:

    Da, dar la ziariştii ăştia pasiunea chiar e mare. În timp ce lumea bate din gură de pe canapea, ei umblă zi lumină şi noapte prin cele mai neînchipuite locuri 😛

    Spionii (aşa îmi place să le zic ) i-am instalat foarte simplu. Am luat de pe bloguri adresele de feed-uri RSS şi le-am introdus la „Widgets” în panourile pentru RSS. Aşa bine ţi-am explicat că nici io nu înţeleg ce am spus 😀
    Dacă nu te descurci vorbim pe mess şi te ajut. Asta dacă vrei să-ţi pui şi tu spioni :)))

  4. satmareanca says:

    Giorgi, nu îţi este dor de o explozie barosană? :)))

  5. Giorgi says:

    ha ha ha )))))))))))))))::::::::::::::::::::::::::::::: da!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  6. Oana says:

    Cred ca vreau si eu spioni. Spionii sunt buni, tu gasesti toate alea cu spionii. Ma rog, tu esti elfa 😛

  7. Giorgi says:

    Dar pana una alta, draga mea treci la nani, ca maine ai din nou o zi plina (apropo de patima lucrului)

  8. Giorgi says:

    Atata ca nu ai timp nici de cafea! Uffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffffff

  9. Giorgi says:

    Sau e vina mea, cred ca beau prea multa si, in plus, sunt cam nevorbita

  10. satmareanca says:

    Giorgi, ar fi greu să facem rost de una, dar putem mima :)))
    Cafeaua face parte din munca de teren 😀

    Oana, şi vrăjitoarea poate, dacă poate elfa :)))

  11. Paul says:

    Frumos descris!

    Si apropos de „spioni”: si eu tot azi dimineata am mai umblat pe la „gloaba” mea si am insurubat „spioni” ! :mrgreen:

  12. Alandra says:

    Palpitant 🙂

  13. kmi says:

    Foarte corect ce spui. Despre „Amardezi” ce sa mai zic? E fabulos!

  14. kmi says:

    12+2…ca-s pe faza…

  15. Of, Crina, sunt multi jurnalisti care inca pun suflet in meseria asta. Din pacate, sunt tot mai multi cei care nu o fac. Din ce in ce mai multi. Iar jurnalistii buni, oricat de corecti si profesionisti ar fi, sunt sufocati uneori de restul. De cei care trateaza meseria asta cu superficialitate, cu neprofesionalism, ca pe o varianta de a castiga niste bani.
    Articolul lui Vlad este foarte bun. Intotdeauna a avut condei minunat.

  16. Darius says:

    Nepricepandu-ma la jurnalism, no sa ma bag la postul asta.

  17. BlogNews says:

    Pasiune nu prea mai exista, poate doar pasionati 😆

  18. Splendid ce ai scris tu, Crina, splendid şi ce a scris Vlad Petreanu! Aşa este, ai mare dreptate. Ştiu, I’ve been there! Nu a fost genul meu reportajul, dar l-am făcut, pentru că dacă faci jurnalistică fără să ştii cum e să faci şi reportaj nu ştii ce înseamnă profesia-asta. Tu ştii şi asta se simte în scrisul tău. Viu, autentic. Care spune, cheamă, convinge. Şcoala reportajului contribuie la asta.

    Ce mi-ai făcut, Crina, mi-am amintit de reportajele mele! S-ar putea să scriu şi eu ceva pe blog, cu trimitere la tine.

    Oricum, păcat mare că profesia de jurnalist e compromisă de unii care o transformă în mică afacere sau show teribilist.

    Îţi mulţumesc, Crina, pentru ce ai scris. Cu mult drag.

  19. CELLA says:

    Scria cineva , mai sus , că nu se pricepe la jurnalism
    moi aussi , nu mă pricep 😆
    dar … mă pricep la citit 😉 şi zic că pasiunea EXISTĂ
    fără „mai” ăla ; eu , cititor, ştiu sigur că ce-mi place mie ( la citit ) este musai scris ( dincolo de profesionalism în scriitură ) cu şi din pasiune şi poate un strop de vocaţie
    da’ , ce ştiu eu … eu sunt , doar , un cititor 😉 ( selectiv şi subiectiv nevoie mare )

  20. japonezul says:

    si tot de atatea ori ti-am spus ca ai dreptate 🙂 si ca eu cunosc astfel de oameni. si ca am stat si alaturi de ei in toata perioada in care am lucrat in presa, dar si acum. si tocmai din acest motiv, pentru ca vad cat pret se pune pe adevaratele valori, vazand unde au ajuns comparativ cu ceilalti marsavi incompetenti, am sa continui sa spun ca e asa un jeg in presa incat „amaratii” de care vorbesti si tu si petreanu nu au nicio sansa.

    vlad petreanu ar fi trebuit insa sa specifice ca atat numarul cat si munca acestora ocupa o pondere foarte mica. presa inseamna doar atat: politica, economie si sex. iar aici nu prea vad eu ce loc au baietii si fetele care pleaca prin satele astea inundate. prin urmare….

    nu mai departe de ieri, un prieten jurnalist (15 ani de presa la aproape toate publicatiile importante) si-a dat demisia de la un ziar important. motivele: unii bibani au primit salarii mai mari decat el, concediu nu-si poate lua decat daca lasa tone de materiale si – cel mai important- a realizat ca munca in presa nu-ti asigura decat un nivel aproape decent de existenta, niciun fel de viitor, stres cat cuprinde si sefi imorali. a luat o decizie cruciala, mai ales ca are si un copil mic, si extrem de curajoasa. vorba lui, insa: „pana cand, frate? vrei sa ajung la 50 de ani si sa-mi pocneasca inima in piept de stres si frustrari. o sa-mi fie mai bine. tb sa am doar rabdare”

    presa nu e decat o mare cloaca, in care mai gasesti cativa rataciti ca tine si prietenii mei. niste fraieri, lipsiti de noroc.
    as da orice sa pot aduna toate energiile, principiile, valorile si pasiunea voastra si sa le valorific intr-o alta lume decat cea a presei. acum, beneficiaza de ele niste nenorociti. tare rau imi pare.

  21. Darius says:

    @Cella
    Eu nici cu cititul nu ma descurc foarte bine. 🙂

  22. CELLA says:

    @ Darius !
    hai să ne alintăm 😉
    de prins , m-am prins dar am simţul umorului aşa că nu mă supăr mai pe nimeni ( pe tine nici atîta , cer iertare dacă te-am supărat , crede-mă eu supăr pe cineva doar neintenţionat şi de fiecare dată , dacă mi se spune cer iertare , n-am vrut 😆 )

  23. Oana says:

    Tot despre pasiuni vorbim, nu? Dar ziarista noastra unde e? Ca de aia cica e preferata 😛

  24. satmareanca says:

    @ Paul
    Aşa am zis şi eu. Spionii sunt foarte utili.

    @ Alandra
    Este! Pentru cei mai slabi de înger ar putea fi periculos.

    @ KMI
    Fabulos este corect spus!
    Mulţumesc pentru grijă :)))

    @ Teodora
    Sunt şi din aceia despre care spui tu, nu neg, aşa este. Dar de ei se ocupă de obicei Japonezul, eu mă gândeam la ăştia care pun suflet. Trebuie să-i vedem şi pe ei şi să facem diferenţa. Cunosc toate speciile 😀

    @ Darius
    Toate se învaţă, inclusiv cititul printre rânduri :)))

    @ Blog News
    Ba există, trebuie să ştii unde să o cauţi!

  25. satmareanca says:

    @ Roxana Iordache
    Merci, Roxana. Am scris reportaj la începuturile mele în presă, în primii ani. Mult a trecut de atunci. Pe atunci, presa se făcea mult mai mult pe teren. Eram acolo la fiecare dramă, chiar aşa cum ilustra Vlad Petreanu. La inundaţiile acestea mi-am dorit să fiu din nou. Dar, ăsta e filmul. Acum sunt omul care se isterizează la reporterii aflaţi pe teren şi care le cere imposibilul.
    Da, e păcat, dar e bine să ne amintim că încă se mai face presă cu adevărat, chiar dacă mulţi cititori sar peste paginile în care se face şi chiar dacă pădurea e plină de uscături.
    Aştept să scrii! 🙂

    @ Alexandru Petria
    După ce te înveţi cu boieria din redacţie, e greu să îţi muţi dosul pe teren :)))

    @ CELLA
    Iar cititorii sunt stăpânii noştri! Cred că trebuie să şi mulţumesc. Aplecăciuni! 🙂

    @ Japonezul
    Şi cu reumatism la 30 de ani, cu ulcer, insomnii, cu inima frântă şi fără prea mari speranţe. Toate astea fac parte din farmecul meseriei. Cred că unii ziarişti sunt inconştienţi! 😀 Ştiu prea bine că există jurnalişti vânduţi (destui), că alţii sunt superficiali (mult prea mulţi), că îşi urmăresc interesele proprii, dar sunt şi pasionaţi. Ca şi în toate domeniile.
    Fraieră spui? Ăsta se vrea a fi un compliment. Merci! Sunt irecuperabilă şi fraieră dacă vrei, dar îmi place. Până la 15 ani de presă mai am vreo 4, vorbim atunci :)))
    Care lume crezi că nu are beneficiari nenorociţi încât să merite pasiunea şi energiile de care vorbeai? Eu nu găsesc o altă lume (şi am analizat multe) în care să mă simt mai liberă decât sunt, mai împlinită, mai utilă etc. Cu toate neajunsurile care derivă de aici.

    @ Oana
    Aici sunt! Pasionez :)))

  26. Darius says:

    @Cella
    De acord. 😉
    Nici vorba sa ma supar. Eu nu ma supar niciodata. Ask Crina daca nu ma crezi. 🙂

  27. Pingback: Onoarea presei, salvata de inundatii « Japonezul

  28. Pingback: DESPRE REPORTAJ « Welcome to Roxania

  29. ionborgo says:

    Crina!
    oana spune un mare adevar,aici pe post,adevar care este eludat ori de cate ori”interesele o cer” si anume:”In orice meserie exista oameni care pun pasiune,nu toti o fac pentru bani”.In ziaristica de dupa 89,a aparut o noua generatie de ziaristi,la inceput mai timizi,apoi mai insistenti,au avut mentori buni si astazi sunt ziaristi consacrati.Nimeni nu lucreaza pe gratis,fiecare trebuie sa traiasca din sudoarea fruntii,cum am mai spus,dar majoritatea sunt modesti,traiesc decent si nu fac concesii tentatiei,Isi mentin constiinta nealterata si de aici curajul tuturoe asa-ziselor tonomate.Nu inseamna ca daca esti un ziarist rupt in spate esti neaparat bun sau slab.Saracia ca si bogatia nu-i o virtute,onoarea si cinstea de gazetar independent si echidistant este o virtute.Cine rezista ,azi,invremuri grele si corupte a se mentine in limitele normale ale deontologiei dar sa si castige prin profesionalism acela este un gazetar bun.Acesta este imaginea pe care o am despre unii ziaristi si de aceea comunic cu ei pe bloage.Unii mi-au cerut permisiunea de a folosi unele teme si imagini din comentariile mele si eu le-am spus ca nu tin la originalitate de aceea pot face ce poftesc.Informatia este libera si trebuie folosita!O seara frumoasa,va doreste,Ion Borgo!

  30. ionborgo says:

    Oana ! 😛 😛

  31. De acord, Crina. Am alergat destul. Ohooo…

  32. satmareanca says:

    @ Cella
    Darius nu se supără, până la proba contrarie :)))

    @ Ion Borgo
    Ca de obicei, veniţi spre seară ca să trageţi concluziile. Vă mulţumesc! Ce aş mai avea de adăugat? Că aveţi dreptate! Şi mă bucur că mai există oameni care cred că există ziarişti oneşti, nu numai atunci când au nevoie de ajutorul lor. Vă cer şi eu permisiunea să vă folosesc ideile, dar, până să-mi daţi acordul, preiau un comentariu de-al dvs, cu tupeu 😀 , pentru noua postare.
    OANA, cu majuscule 🙂
    Noapte bună!

    @ Alexandru Petria
    Altfel spus: de musai, bucuros :)))

  33. Nea Costache says:

    Exceptional ai scris Crina despre acei Jurnalisti care stiu si isi fac meseria cu adevarat. Vlad Petreanu, un nume in televiziune, arata in articolul de pe blogul sau, greutatile prin care trec acei reporteri ce realizeaza reportaje „la fata locului” pentru ca noi, consumatorii de informatii ,sa fim informati la timp si cat mai corect. Nu ma pricep la jurnalism dar stiu sa apreciez cand un reportaj este facut cu profesionalism.
    Imi amintesc reportajele facute de jurnalistii din televiziune sub tirul focului in timpul revolutiei, reportajele facute de regretatul om de televiziune Virgil Tatomir, mai ales ultimul, in Egipt, la piramide, reportajele transmise de pe acoperisul blocurilor din Belgrad, sub tirul bombelor americane, de catre Adelin Petrisor, un adevarat erou, care ne informa corect, obiectiv, la fata locului despre grozaviile din tara vecina, in timp ce multi colegi de breasla ai lui, de la birou, in liniste si siguranta, scriau articole in care, prea-mareau vasnica armata americana si incercau sa gaseasca o legitimitate a bombardarii Belgradului de catre americani.
    Exceptionale reportajele lui Mile Carpinisan, un alt jurnalist de televiziune de exceptie in diferite locatii in tara si in afara, reportajele in presa scrisa ale Roxanei Iordache la Berevoiesti, Piata Universitatii, mineriade.
    Tot eroi pot fi numiti acei jurnalisti din presa scrisa si televiziune, care in aceste zile, in suvoiul apelor din Moldova isi fac meseria sacrificandu-si sanatatea si chiar viata pentru ca noi sa fim corect informati despre evolutia evenimentelor create de inundatiile catastrofale, soldate cu pierderi de vieti omenesti. Toti acesti Ziaristi pe care ii cunosc sau nu, merita toata aprecierea noastra, a consumatorilor de stiri si scriu „ziaristi” cu majuscula, pentru ca o merita.
    Nu acelasi lucru il pot spune despre acei jurnalisti inregimentati politic, obedienti ai unuia sau altui partid politic, ce fac propaganda pentru unul sau altul. Detest, ca cititor sau telespectator, pupincurismul gazetaresc.
    Felicitari Crina pentru articol si iti urez noapte buna.

  34. sfinx667 says:

    Frumos spus . Felicitari lor, profesionistilor !
    Subscriu cu drag celor spuse de Vlad Petreanu, Nea Costache, si ceilalti 🙂
    In rest, recunosc, am ramas nitel pe ganduri, printre unele din randuri…
    O noua zi mai implinita va doresc tuturor 🙂
    Sibilla

  35. satmareanca says:

    @ Nea Costache
    Din păcate, ziariştii obedienţi sunt mai vizibili şi atrag rating, căci poporului îi place bălăcăreala de la talk-show-uri. Jurnaliştii care îşi fac meseria cu pasiune trec nebăgaţi în seamă. Totuşi, în urma lor rămân informaţiile, pe care oamenii le acumulează fără să realizeze de unde le iau.
    Vă mulţumesc mult! 🙂

    @ Sibilla
    Ăsta era şi scopul, să rămâneţi pe gânduri. Dacă rumegăm bine situaţia, tragem mai bine concluziile 🙂

  36. Andi says:

    E prima dată când te citesc, dar sincer ai pus punctul pe „i”. Din păcate, mi se pare că în ultima vreme avem tot mai puţini reporteri care fac meseria asta cu deontologie, profesionism şi pasiune. Şi mercenari vânători de senzaţional cu orice preţ. Şi tot mai multe „fătuci” dornice de afirmare peste noapte şi tot mai mulţi analişti-tonomat care vor doar să se vadă „pe sticlă.” Din păcate, şi spun asta cu amărăciune, oameni de acest gen nu fac decât să pervertească o meserie frumoasă…

  37. satmareanca says:

    @ Andi
    Bine ai venit! 🙂
    Sunt de toate felurile, într-adevăr, dar eu vreau azi să-i văd pe cei „frumoşi”. În media este la fel ca şi în alte domenii de activitate, avem uscăturile noastre. E important ca noi cei din interiroul breslei să ne vedem greşelile şi să încercăm să le eliminăm, dar trebuie să ne recunoaştem şi valorile. Dacă noi nu, atunci cine? Mai cu seamă că în „era nouă” în care trăim presa este pusă sistematic la zid, iar ziariştii băgaţi în aceeaşi oală cu mogulii. Multe se pot povesti despre subiect, poate ne facem un obicei să discutăm deschis despre asta.

  38. Pingback: Reporteri, inundaţii şi… nostalgii | Andi Laslau

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: