Meditaţiile de coşmar ale unei ziariste

Vania coace iar o capodoperă. De fapt, a ajuns să colecţioneze deja XVIII coşmaruri şi, cică, urmează unele şi mai şi. Nu-i glumă. Deja, pe când e vorba de câştigat bani din recompensa pusă pe capul asasinului sau asasinilor, căci s-ar putea să fie mai mulţi, văd că personajele s-au înmulţit. Păi da. Toate muştele vin la zăr. Chiar şi prinsă în această horă, am timp de meditaţii foarte profunde. Eu. Adcă Iara. Da-i tot aia. Cum de când Iara? De când m-a numit aşa  Oana în poveştile ei sângeroase. Citiţi şi vă cruciţi ce gânduri îmi trec prin cap în vreme ce-mi duc existenţa şi coşmarurile în Albena. Cum am ajuns acolo nu mai ştiu. De parcă asta ar conta 😀

„Unora le-ar putea părea că traversăm o epocă dominată de imagine… Dar, nu este aşa! Tot Cuvântul este la temelia tuturor lucrurilor… Fireşte, vorbesc despre cuvântul rostit sau scris, fără conotaţii mistice. De pildă, pui în gazetă o poză cu o canapea. Nu exprimă mai nimic, poate doar le-ar face poftă unora să se întindă… Dar, dacă dedesubt introduci o legendă şi spui: Aici, europarlamentarul P – să zicem – viola femei!… Cariera tipului e terminată! Sau, dacă vrei să nu-l mai angajeze nici la Pajişti, spui că viola bărbaţi. Apoi, pui în subsol un studiu ştiinţific despre sinucideri, pentru a-i da individului idei… Sau, de pildă, arăţi poza unui bazin din care iese ca un fel de abur – în prealabil, s-a aruncat piatră de var. Cititorul ziarului rămâne indiferent, eventual s-ar gândi la o saună ori la băi termale. Însă un text bine ales, precum: În însorita Albenă, alergând după un fluture, o fetiţă a căzut într-un bazin cu acid clorhidric – ar duce imediat la sporirea tirajului. Chiar! Să bag mâine ştirea asta!”. „Unora le-ar putea părea că traversăm o epocă dominată de imagine… Dar, nu este aşa! Tot Cuvântul este la temelia tuturor lucrurilor… Fireşte, vorbesc despre cuvântul rostit sau scris, fără conotaţii mistice. De pildă, pui în gazetă o poză cu o canapea. Nu exprimă mai nimic, poate doar le-ar face poftă unora să se întindă… Dar, dacă dedesubt introduci o legendă şi spui: Aici, europarlamentarul P – să zicem – viola femei!… Cariera tipului e terminată! Sau, dacă vrei să nu-l mai angajeze nici la Pajişti, spui că viola bărbaţi. Apoi, pui în subsol un studiu ştiinţific despre sinucideri, pentru a-i da individului idei… Sau, de pildă, arăţi poza unui bazin din care iese ca un fel de abur – în prealabil, s-a aruncat piatră de var. Cititorul ziarului rămâne indiferent, eventual s-ar gândi la o saună ori la băi termale. Însă un text bine ales, precum: În însorita Albenă, alergând după un fluture, o fetiţă a căzut într-un bazin cu acid clorhidric – ar duce imediat la sporirea tirajului. Chiar! Să bag mâine ştirea asta!”. Roşcata Iara, încă sub impresia chefului de pomină ce abia se spărsese, se reîntoarse la rutina ziaristicii, scotocind după subiecte de impact, chiar dacă fabricate”.