Amintiri din portbagaj

Citisem în urmă cu mai bine de o săptămână pe blogul lui Andrei Bădin despre lansarea cărţii a lui Eduard Ovidiu Ohanesian, „AMINTIRI DIN PORTBAGAJ. Din culisele unei diversiuni – Răpirea din Irak”. Apoi am văzut ştirea la jurnale şi în presă. În acea zi am încercat, în zadar, să dau de Ovidiu. Aşa cum era de aşteptat, telefonul îmi dădea tot timpul ton de ocupat. După aceea, mi-a ieşit din cap (să-mi fie ruşine!) şi am uitat să-i transmit felicitările de rigoare.

Azi mi-am reamintit. Mi-am reamintit pentru că un amic comun, care s-a întors din Bucureşti, mi-a adus cartea lui Ovidiu. Cu autograf de la el. Am pus mâna pe telefon, dar m-am răzgândit de cum am deschis volumul. Autograful m-a determinat să procedez altfel: „Unei blogheriţe de succes, sătmăreancă pur – sânge, jurnalistei Crina Dunca. Cu drag…” Cum să-l sun? Nu a scris autograful unei vechi amice, nu unei colege (da, Ovidiu e colaborator la GNV), ci blogheriţei din mine. Ea să-i răspundă! 😉 Aşa că o fac aici. Merci, Ovidiu! Felicitările sunt tardive, într-un fel, deşi ştiu că voi avea ocazia să o fac şi cu ocazia lansării ce se pregăteşte pentru săptămâna viitoare la Satu Mare.

„Cartea nu vorbeşte neapărat despre evenimentul răpirii, ci ne arată, mai întâi de toate, cine conduce România zilelor noastre şi de ce sunt unii în stare pentru a-şi păstra ciolanul. Este un preambul la dezvăluirile ce vor urma şi care privesc toate straturile sociale postdecembriste”. (Eduard Ovidiu Ohanesian)

Înarmată cu cartea, m-am şi pus să o parcurg măcar în fugă. Mă gândeam că mulţi ar fi abandonat lupta în locul său. S-ar fi vândut pentru bani mai mult ori mai puţin mărunţi şi s-ar fi dat la fund. Şi-ar fi găsi un locuşor cald, şi-ar fi croit o viaţă lipsită de griji şi ar fi şters cu buretele tot ce s-a întâmplat atunci. Ovidiu nu numai că nu a făcut-o, dar şi-a complicat existenţa pentru a scoate la lumină adevărul. De parcă nu i-ar fi fost şi aşa destul de greu. Îi admir curajul vecin cu nebunia şi perseverenţa de care a dat dovadă în această perioadă care s-a scurs de la răpire. Trei ani şi jumătate în care a luptat neîncetat cu sistemul, mai mult singur. Mai mult singur şi pe vremuri potrivnice.

Mă bucur pentru el şi sper ca această carte-document să aibă succes. Merită! Merită pentru că sunt prea puţini cei dispuşi să publice tot ce are de spus Ovidiu. Şi ştiu că are multe de spus. Mai ştiu că s-a documentat exemplar. Şi mai ştiu că multora, inclusiv preşedintelui Traian Băsescu, dezvăluirile sale le provoacă insomnii. Aşa că nu rataţi cartea -document a lui Ovidiu Ohanesian. E un incitant thriller politic, care dezvălui o parte din nenumăratele enigme care stau în spatele răpirii în Irak a celor trei ziarişti români şi a arabului Mohamed Munaf. Cartea o puteţi comanda de aici.

România în poz(n)e

Propagandă informativă?! Profesorii clujeni, afiliaţi Sindicatului „Spiru Haret”, vor să le facă publicitate negativă liberalilor în şcoli. Via Alandra, via Foaia transilvană.

 

 

CPT – Car Police Tuning sau Călin Popescu Tăriceanu? Un site anticampanie, via Mihnea Digitalu’

 

Rememorare. Hârtia bileţelului era roz. Trăim vremuri de criză, domnilor. Via Aurora Scarlet

Am o nedumerire

… şi o spun pe scurt. Cum poate candida un român get-beget, care nu şi-a găsit niciodată vreo legătură de sânge unguresc, fie ea cât de îndepărtată, şi care nu vorbeşte limba lui Marko şi a lui Tokes, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, într-un judeţ prin care a trecut doar în vizită? De ce ar candida?

Şmecherul de Satu Mare s-a predat

Tânărul care în data de 7 septembrie a comis un accident de circulaţie mortal, după care a părăsit ţara, fiind declanşată o anchetă internă în urma căreia conducerea IJP Satu Mare este cercetată de IGPR, s-a predat, marţi, autorităţilor. Potrivit unui comunicat de presă al Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Satu Mare, Darius Ţânţaş s-a predat marţi, la ora 12.00, poliţiştilor de frontieră din Vama Petea, de unde, conform procedurilor, a fost preluat de poliţişti şi condus la Judecătoria Satu Mare. La sosirea în ţară, Darius Ţânţaş, fiul milionarului Vasile Ţânţaş, a fost aşteptat de membrii familiei sale, însoţiţi de un avocat.

Potrivit sursei citate, în jurul orei 13.00, Darius Ţânţaş a fost prezentat procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, apoi a fost dus în faţa unui magistrat al Judecătoriei Satu Mare pentru audieri. La orele 16.00, acesta a fost dus la sediul IJP Satu Mare pentru declaraţii, unde se află şi la ora trasnmiterii acestei ştiri. Darius Ţânţaş urmează să fie prezentatdin nou, în această seară, în faţa magistraţilor Judecătoriei Satu Mare, care vor confirma sau vor revoca mandatul de arestare emis pe numele său în urmă cu o lună. Potrivit unui comunicat remis marţi de Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare, Darius Ţânţaş este cercetat penal în dosarul cu numărul 3611/P/2008 pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea în stare de ebrietate şi conducere fără permis. În data de 26 septembrie, Judecătoria Satu Mare a emis pe numele său un mandat de arestare preventivă pe 30 de zile, cu începere de la data punerii în aplicare.

În 23 octombrie, IGPR a anunţat că conducerea IPJ Satu Mare va fi cercetată în cazul accidentului din 7 septembrie în care a murit un tânăr, pentru organizarea defectuoasă a activităţii de investigare a locului faptei şi raportarea cu întârziere a evenimentului, din ancheta administrativă rezultând deficienţe grave.

Majoritatea ştiţi despre ce este vorba. Scandalul a început de aici, a făcut boom aici şi a culminat cu cercetarea conducerii IJP Satu Mare.

Ai grijă ce-ţi doreşti!

“Nu aveţi de ce mulţumi, doamnă, nu dau de la mine, sunt bani de la buget”. Cam aşa suna răspunsul şefului statului la mulţumirile adresate de o profesoară, în urmă cu trei zile, la Carei. Într-un moment de maximă luciditate, pe Traian Băsescu l-a luat gura pe dinainte. Normal că banii vin de la buget, dar bugetul nu este la îndemâna preşedintelui, nu el îl face şi desface, ci Parlamentul şi Guvernul. Iar Guvernul, care are acum interesul să arunce cu bani în toate categoriile profesionale ca să-i crească şansele reduse de a reveni la putere, spune că bugetul nu poate suporta majorările salariale. Că ele vor fi însoţite de creşteri ale taxelor şi impozitelor pentru toţi românii. Iar în ţara aceasta sunt milioane de oameni care câştigă mult mai puţin decât profesorii, care, într-adevăr, au dreptul la un venit decent.

În aceste condiţii şi într-o perioadă în care criza financiară internaţională e departe de a se fi încheiat, şeful statului se declară de acord cu salarii mărite şi pentru sistemul sanitar şi pentru funcţionarii publici. Dar, înainte de aceasta vrea performanţă. Vrea performanţă de la cele două sisteme în condiţiile în care de la profesori nu a cerut. Chiar el a recunoscut de mai multe ori în ultimul an că învăţământul românesc este la pământ. De atunci nu s-a schimbat nimic. Decât că l-a lovit profund amnezia. Sunt sute de mii de voturi la mijloc, iar promisiunile făcute celorlalte categorii de bugetari mai aduc şi ele plus de încredere. Pentru cei care se vor încrede în aceste promisiuni fără acoperire.

În acest timp, în lume, stă să vină un nou val al crizei. Nouriel Roubini, supranumit Dr. Doom al economiei, spune că încă nu s-a ajuns la apogeul crizei: “sute de fonduri speculative de tip închis vor falimenta, iar bursele internaţionale vor fi nevoite să se închidă în scurt timp – poate şi pentru o săptămână – pentru a stăvili panica de a vinde acţiuni care cuprinde, încet încet, pieţele de valori”. Pe de altă parte, efectele primului val al crizei se văd abia acum în România, ţara în care oficialii afirmau că nu este nicio problemă. În Satu Mare, doi investitori importanţi au anunţat că renunţă la investiţii, iar în judeţul Cluj rata şomajului s-ar putea dubla până la sfârşitul anului din cauza disponibilizărilor la care au recurs mai multe societăţi comerciale ca urmare a crizei economice internaţionale.

Colac peste pupăză, Standard&Poor’s a anunţat ieri reducerea ratingului României de la “BB+” la “BBB-”. Sunt doar câteva exemple izolate. Situaţia la nivelul întregii ţări este, în mod cert, mult mai dramatică. Iar în asemenea condiţii, Guvernul aruncă cu pomeni în stânga şi-n dreapta.

Astfel de măsuri sunt total iresponsabile în contextul crizei financiare internaţionale. Riscurile sunt enorme pentru economie şi pentru ţară în ansamblu. Iar toate declaraţiile din aceste zile sunt pure speculaţii politice. Niciun guvern, oricât ar fi el de capabil, nu ar putea să scoată ţara din criza în care o vor arunca cu bună ştiinţă politicienii de la Bucureşti. Pentru ei nu există interes naţional, pentru ei toţi ne-am transformat în voturi. Iar voturile se cumpără cu bani de la buget. Direct sau indirect, se cumpără din banii noştri. E un adevărat concurs: cine dă mai mult din banii publici. Chiar şi preşedintele Băsescu confundă bugetul statului cu moşia proprie. Alături de liderii celorlalte partide. Doar că el pozează în cel care are voie. El acuză Guvernul de pomeni electorale, când el promite sprijin pentru salarii mărite la toată lumea.

Zilele acestea pare la modă aforismul “Ai grijă ce-ţi doreşti, s-ar putea să se îndeplinească!”. Doar să te audă Zeus! Ori alţii care se cred stăpânii bugetului ţării în aceste zile.

Eu îmi doresc ţara înapoi. Voi?