Secretul atomic

Sunt „fără canguri” (asta pentru că Oana chefuieşte şi nu mi i-a trimis prin poştă :P), dar înarmată cu Secretul atomic, o carte mai veche a Luciei Verona, pe care am primit-o cu un autograf „secret”. Ofuscată că nu am cangurii mei, am abandonat dimineaţă „Masele şi puterea” lui Canetti, în ideea că ştiu manipula cât îmi este necesar 😀 , şi am dat val vârtej la Secretul atomic, ca să nu-l afle alţii înaintea mea. Pentru că subiectul ardea, precum aburii cafelei mele, nu puteam rata să aflu cum interferează preşedinţii unei ţări nespuse, dar care ar putea fi foarte bine România, în momentul transferului de putere.

Piesa, căci e o piesă de teatru, e savuroasă. Lucia are un umor teribil, iar povestea este rodul unei „imaginaţii perverse şi întortocheate”, care cel puţin mie mi-a provocat hohote de râs. Nu am mai râs de mult atât de bine dimineaţa la cafea. Acum voi apăsa limba cameleonului să văd ce-mi traduce. Zice: cool, Lucia!

„Am să vă sugerez ca atunci când veţi proceda la acele fireşti epurări politice pe criterii strict profesionale, să păstraţi totuşi bucătarul (cred că la Adi Hădean se referea 😀 ). Convingerile lui politice nu m-au interesat niciodată, poate nici n-are sşa ceva, în schimb sosurile lui sunt mai presus de orice pact social”.

O parte din secret găsiţi aici (şi nu vă gândiţi la reţete de cocktailuri, deşi veţi găsi şi din acestea), dar în engleză, ca să nu priceapă toată lumea.

Trebuie să zâmbiţi. Smile! Cheese! Fromage! Brânză, viezure, mânz!

Lucia, promit să păstrez secretul, iar pentru că mi l-ai destăinuit, musai să vin la cafea cu băutura geo-strategică a reconcilierii 😀 Acum, iar pauză de râs. Mă mai dau o dată cu pluta pe internet

Anunțuri

Despre Satmareanca
Ziaristă

14 Responses to Secretul atomic

  1. Oana says:

    Autograful ala nu e chiar asa secret 😀

  2. Lucia Verona says:

    Crina, mă bucur că-ţi place Secretul atomic. Prima variantă, în proză, am scris-o în 1996-97, dar ideea mi-a venit în 1993, cînd a fost ales Jaques Chirac. Am văzut pe TV5 întîlnirea între patru ochi cu Mitterrand, nu se mai termina, reporterii se întrebau oare ce-or fi vorbind, ce-o fi fost de spus în afară de codul atomic… M-am gîndit şi eu, ce-or fi vorbit? Şi-am scris. „Reconcilierea” nu e ideea mea, chiar am văzut o sticlă de pălincă pe care scria aşa… 🙂
    Varianta în proză există pe internet şi în română, pe site-ul meu, în volumul Don Juan şi ceilalţi. http://www.luciaverona.ro/texte.htm

  3. Deci tu erai Exceptia! Banuiam eu.

  4. corinacretu says:

    Duminica placuta, Crina! Ma bucur pt dna Verona, ma bucur mult. Nu am reusit sa ne vedem in ultima perioada, asa ca sunt si eu „fara canguri”. Dar sunt convinsa ca e f buna. Am citit niste fragmente pe cateva bloguri. Te pup, duminica frumoasa inca o data, Corina

  5. Satmareanca says:

    Oana, autograful e scris cu o cerneală specială. Doar persoană căreia i-a fost dedicat poate desluşi înţelesul 😀

    Lucia, merci pentru linkul la varianta în română. Am căutat aseară îndelung, dar am găsit doar varianta în engleză. Văd că nu mai sunt atât de privilegioată, le-ai arătat şi lor secretul :)))))

  6. Satmareanca says:

    Simona, normal. Dacă mă mituieştri bine, poate îţi spun şi ţie din secret 😀

    Corina, mulţumesc la fel! Aud că cangurii sunt în drum spre mine (sper) aşa că sutn şanse să-i citesc măcar week-end-ul viitor. Cum spuneam, Lucia are un umor teribil, sunt convinsă că şi cartea asta merită toţi banii 🙂
    O duminică frumoasă!

  7. CELLA says:

    aşa, ţineţi bine secrete d-aste şi apoi lamentaţi-vă că nu citeşte lumea 😛
    no, io, deşi n-am primit acceptul solicitat de vre-un ceas, 😆
    nu ţin secret
    http://www.revistadrama.ro/guerlain.pdf
    aştept să mă dea ORDA cu capul de pereţi

  8. Satmareanca says:

    Câte resurse are netul ăsta! ORDA o să mă ia pe mine, dar nu ne facem probleme, avem pile la Lucia 🙂

  9. Lucia Verona says:

    Cum i-am spus şi Cellei (cu întîrziere că a trebuit să gătesc şi chiar să mănînc!), uitasem că am pus textul ăsta pe net. Sigur că da, e voie! Numai să nu puneţi în scenă spectacolul fără să aflu şi eu 🙂

  10. Satmareanca says:

    Noi nu, dar îi putem provoca pe alţii :))) Apropo, poate ajungi într-o zi la Satu Mare. Cred că ţi-am mai spus că există la noi o trupă de teatru de tineri amatori care au pus în scenă o piesă de-a ta. Promit ca la următoarea reprezentaţie să particip şi io 🙂

  11. octavpelin says:

    Crina,duminica placuta si sa te bucuri de fiecare clipa cand citesti Secretul atomic,Tavi 🙂

  12. Lucia Verona says:

    O piesă de-a mea? Crina, asta nu-i de glumă – ar fi trebuit să mă anunţe măcar, dacă nu să mă invite la premieră. Dacă-i cunoşti, spune-le, te rog, chestia asta.
    Pe de altă parte, aş veni la Satu Mare, mai spre vară, că la voi în nord e frig 🙂 Dar chiar vreau să vin. Poate, după ce-i apare şi Ştefaniei cartea, să facem un turneu de promovare, că aşa-i zice acum, cu reconciliere inclusă.

  13. Satmareanca says:

    Tocmai vroiam să-ţi propun „reconcilierea” asta 🙂

    Trupa de teatru se numeşte Artis dacă nu mă înşel şi este a Casei de Cultură Municipale GM Zamfirescu. Piesa pusă în scenă se numeşte Lună plină. Asta din ce am citit în ceva ştiricele mici la noi în ziar 🙂 O să le spun să se pregătească atunci pentru o nouă premieră la care să fii prezentă 😀

  14. Pingback: Ce-aţi avut cu bieţii canguri? « Oana Stoica Mujea

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: