15 ani

Nu sunt anii pe care îi împlinesc, deşi, parcă, nu ar fi tocmai rău, ci anii care s-au scurs de când am terminat liceul. Aş fi uitat asta dacă nu mi-ar fi amintit fostele colege, care au pus la cale o întâlnire. Aşa că mâine voi fi foarte entuziasmată să le reîntâlnesc pe fete şi pe diriga. Pe unele nu le-am văzut de atunci. Cred că am emoţii 😀

Între timp, după trei ani, cea mai bună prietenă a mea din perioada liceului şi de după, Karina, a venit în concediu acasă din cealaltă parte a continentului. Nu a venit cu mâna goală ci cu o frumuseţe de fetiţă pe numele ei Diana, care are deja ani doi ani şi jumătate. No, dar mai bârfim zilele viitoare, cu tot cu poze, acum sunt prinsă 😉