Săraci cu duhul

În oraşul în care se spune că nu se întâmplă nimic, în oraşul în care toată lumea înjură printre dinţi edilii, societăţile de drumuri şi salubrizare, în urbea noastră milenară de pe Someş se întâmplă şi lucruri bune pe care din comoditate ori indiferenţă nu le vedem. Majoritatea sătmărenilor obişnuiesc să spună că în Satu Mare nu au ce face în puţinul timp liber ce le mai rămâne după ce se întorc de la muncă. Iar justificarea sună în cele mai multe cazuri cam aşa: nu avem mall, nu avem cinematograf, nu avem ştrand. Să presupunem că mâine am avea mall, am avea cinematograf 3 D şi am avea ştrand. Am fi mai fericiţi? În primul rând, mall nu avem pentru că şi mini-mall-urile construite nu au fost inaugurate în lipsa chiriaşilor. Adică a firmelor care ar trebui să vândă. Nu pentru că firmele mari nu vor să vândă mai mult, ci pentru că studiile de piaţă arată că, deocamdată, noi nu suntem dispuşi să cheltuim atât încât potenţialii investitori să fie pe profit. Cinema? La fel cu cinematograful. Dacă cinematograful existent ar produce mai mult, ar fi şi investitori interesaţi să bage bani în săli mai moderne. Iar lipsa cererii de pe piaţă îşi spune cuvântul şi pe acest segment. Ştrand? O zonă de agrement modernă este, probabil, singura care ar putea prospera în acest moment, ştiut fiind apetitul sătmărenilor pentru ştrandurile din zonă.

Dar, timp liber nu ar trebui să însemne doar shopping, cinema şi bălăceală. Un spectacol, un concert, o piesă de teatru, un eveniment cultural, o carte – cu toate acestea ne-am putea umple mult din timpul liber şi am socializa cu semenii noştri. Util şi plăcut, fără costuri mari am putea investi în viitorul nostru şi în liniştea noastră. Numai că atunci când se întâmplă evenimente de acest gen în Satu Mare – şi au început să se întâmple destul de des şi să fie de o calitate acceptabilă – sătmărenii lipsesc. Lipsesc de la concertele rock, folk sau pop, lipsesc de la teatru, lipsesc de la filarmonică, lipsesc de la celelalte evenimente culturale mai mult sau mai puţin importante. Se întâmplă adesea ca după ce evenimentele au loc să auzi pe unul sau altul oftând cu părere de rău că a ratat din motive de memorie sau de alte treburi pe care le-a considerat mai importante. Ori atâta vreme cât nu ne facem timp deloc pentru cultură, pentru sufletul nostru, nu numai că vom fi mai săraci, dar nici nu putem să avem pretenţia să se întâmple lucruri bune pe viitor. De pildă, concertul Cargo de săptămâna trecută a adunat ruşinos de puţină lume. La fel, spectacolele din cadrul Festivalului internaţional de teatru “Fără bariere”. Acestea sunt doar două exemple recente.

Sătmărenii nu demonstrează doar că sunt comozi şi oarecum nepăsători faţă de ce se întâmplă în jurul lor, dar nici nu mai socializează cum o făceau până nu demult. De citit mai citiţi? Ia gândiţi-vă când aţi pus ultima oară mâna pe o carte? Nu, nu pe cartea de bucate. Pe o carte de citit bună. O să spuneţi că sunteţi prea stresaţi, prea plini de grijile cotidiene. Atunci, ce ar fi să lăsaţi cartea să rezolve problema stresului, iar dvs să citiţi. E cea mai simplă şi sigură cale de investit în viitor, care are şi câştiguri imediate. Pentru că bogăţia sufletească nu ne-o poate lua nimeni oricât de săraci am fi.

PS – pentru cine cunoaşte. 😛  Ivona, cam asta era ideea despre care povesteam pe FB 😀

Spre apusul lumii

Unele fotografii nu au nevoie de nicio poveste. Spun singure povestea. Aşa şi fotografia pe care am şmanglit-o de la 3shpe 🙂

PS. Am rămas datoare cu ceva linkuri. Nu te face El Comandante cum te face Făt Frumos spre diversitatea blogosferei. A consiliului naţional al blogosferei, logic 😀 Care mai vreţi? OanaCella, Simona,Darius? 😀