Ceva …

Azi nu scriu nimic. Sau poate o fac ceva mai încolo. Nu că în ultimele zile m-aş fi strofocat, dar măcar am preluat de la alţii. Azi nici măcăr nu preiau deoarece îmi propusesem să scriu ceva. Poate o voi face mai încolo. Sau poate nu. Mă gândeam să scriu despre candidaţii la Primărie. De ce să scriu? Cine sunt ei şi ce au făcut pentru mine ca să scriu despre ei? Aş mai fi putut scrie despre candidaţii la Consiliul Judeţean. De ce să scriu despre ei? O să scriu zilele viitoare despre unul singur, ăla UNU ŞI BUN, care merită. Restul nu mă interesează. De ce să le fac publicitate, chiar şi negativă. Pentru mine ei nu există. M-am scos! Nu mai trebuie să scriu 😉
Mai puteam scrie despre cum croncăne ciorile de dimineaţă la fereastră, despre cum m-a trezit un ţânţar gigantic, despre cum era să-mi rup picioarele într-o groapă şi despre multe altele, doar trăim într-un sat mare. Şi mai presus de toate, trăim în România. Numai chef de scris să ai, căci subiecte să găsesc cu duiumul. Am ales să nu scriu, dar până la urmă, totuşi, am scris ceva… 🙂