Aşa sunt oamenii

Tu îi ajuţi. Ori de câte ori au nevoie le întinzi mâna. Le faci lansări. Îi aduci. Le dai mâncare. Băutură. Ba chiar şi vin. Eşti în stare să umbli din bar în bar numai să se simtă ei bine şi când le ceri şi tu ceva, îţi trântesc telefonul în nas.

De certat mă ceartă că nu scriu pe blog, aşa că i-am zis să scrie ea în locul meu. Că doar nu o fi foc. Criminaliştii, am aflat ulterior, n-au învăţat să scrie, dar nici idei nu vor să-ţi dea. Aproape că m-am dezis de ea. O fi ea soră-mea, dar tot îmi vine s-o plesnesc. Din momentul ăsta nu mai zic nimic de ea şi nici nu o mai chem la Satu Mare. Ce mare lucru era să scrie şi ea ceva pe blogul meu? Ştie doar că sunt până peste cap. Că nici la întâlnirea bloggerilor nu am ajuns. Şi nici lui Vania n-am mai apucat să-i dau link.

Acum că s-a dus şi Paştele ăsta probabil că o să mai scriu de Crăciun. Nu văd ce altceva ar merita să mă facă să-mi pierd timpul pe aici. Şi nici subiecte nu am. Că pe alea de le am le citiţi în Gazetă. Să nu mai spun că lucrez  de la 9 la 21. Asta nu e viaţă, cel puţin nu una care să-ţi permită să scrii pe blog.

Aşa că azi sunt supărată pe toată lumea. Mai ales pe persoana aceea pe care nu o numesc. Mai vii tu la Satu Mare când te-oi chema eu. Să fii sănătoasă!

Ne înmulţim! Şi ne stresăm :))

Când scrii rari pe blog, cum fac eu :P,  te bucuri când poţi convinge pe cineva să facă pasul în blogosferă. Ne-am mai înmulţit cu un blogher sătmărean, colegul meu Ciprian Bâtea. Nu mi-a luat mult să-l conving să-şi facă blog şi uite că, după ce şi-a notat conştiincios chichiţele wordpressiste,  a şi băgat prima postare. Pot să vă asigur că scrie bine şi are multe chestii de spus. Dar o să vă convingeţi singuri şi o să aveţi ocazia să îl cunoaşteţi personal miercuri la lansarea cărţii Oanei.

UPDATE. Stresată de Bogdan Hrib, Oana mă stresează că s-ar putea să nu decoleze avionul mâine seară din Bucureşti din cauza ninsorii şi a viscolului. Zău că era cât pe ce să fac atac de cord, dar am dat câteva telefoane şi m-am liniştit. Specialiştii spun că ar trebui să fie de trei ori mai rea vremea ca să nu decoleze avioanele din Bucureşti. Eu îi cred, nu am încotro 😀

Tsunami. Aştept unda de propagare în teritoriu!

Şeful Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI), Cornel Şerban, şi şeful Diviziei de Operaţiuni din Direcţia Generală Anticorupţie, Petre Pitcovici, au fost reţinuţi, marţi seară, de procurorii DNA.

Numele Pitcovici este cunoscut sătmărenilor încă din 2005. Petre Pitcovici a fost acuzat atunci de directorul general al Gazetei de Nord-Vest, Valer Marian, (actualmente senator) că a încercat să angajeze asasini pentru a-l lichida. La comanda fostului primar Horea Anderco, împotriva căruia GNV declanşase o serie de anchete jurnalistice, Pitcovici a încercat să tocmească rakeţi ucrainieni pentru a-l lichida pe Valer Marian.

Cazul a fost clasat ulterior de PNA cu o motivare ciudată: „Nu s-a procedat, mai departe, la anchetarea aspectelor privitoare la planul de executare a ziaristului Valer Marian, întrucât a fost o instigare neurmată de executare”.

În cursul anului 2005, fostul primar Horea Anderco, care era cercetat pentru fapte de corupţie, s-a autodenunţat, acuzându-i pe subcomisarul Petre Pitcovici şi pe fostul său coleg de la Crimă Organizată, Horia Mateescu, că au fost intermediarii săi în tentativa de a mitui cu 120.000 de euro procurorii care-l anchetau.

Că tot vorbeam de curăţenia generală, aştept unda de propagare a tsunamiului declanşat în Bucureşti în teritoriu. Sper că intensitatea undei să fie puternică şi să aibă efecte pe măsură. Mai povestim despre asta! 😀

Cifre şi fixaţii

E frig de crapă pietrele. E vreme de stat tolonită pe canapea şi de văzut un film bun. Dar … (nu ştiu cum se face că întotdeauna intervine un dar), la ora asta sunt în redacţie. Şi mă lupt cu nişte cifre. Cifrele crizei. Nu ştiu cum calculează oficialii şomajul, dar mie îmi iese tot mai mult cu câteva procente decât lor. Oricum, ideea esenţială este că se va dubla ori chiar mai mult de atât. În cifre seci asta înseamnă spre 2.000 de oameni fără locuri de muncă în plină iarnă. Asta numai din ce s-a anunţat oficial în judeţul Satu Mare. Nici nu contează în aceste condiţii rata aia, care nu spune nimic. Cert e că nu întotdeauna 2 plus 2 fac 4. De ce ar face acum?

Mă obsedează cifrele. Am o fixaţie mai veche pentru temele economice. Cred că ştiu de unde mi se trage. Ştiam dintotdeauna, dar nu am conştientizat. De la el. Îl citeam de-o vreme, via Hotnews, pe Dan Popa, aka Hymerion, (ba chiar am şi povestit la o cafea în primăvară când a dat pe acasă) fără să-l am în blogroll, cum ar fi fost normal. Am reparat greşeala impardonabilă de curând. Dar, să revin la fixaţii. Dan Popa a fost printre primii ziarişti cu care am lucrat direct, imediat ce am intrat în presă. La un moment dat, în anii 1998 – 1999 mi-a fost şef. El şef Departament investigaţii la GNV, eu singurul redactor din subordinea sa. Şi lucram împreună. De regulă cu cifre. Avea o viteză la scris de abia te puteai ţine după el. Ştiam de atunci că într-o zi va deveni unul dintre ziariştii de business super-capabili să spună dinainte ce o să se întâmple mâine şi apoi să explice de ce nimic din toate astea nu s-a întâmplat. A confirmat din belşug.

Din această poveste eu am rămas cu fixaţiile pe teme economice. De câte ori mă chinuie mă gândesc la el. Oricum, cifrele crizei sunt prea complicate ca să le pot rezolva astăzi, aşa că o să mă mai zbat cu ele. Rememorând vremurile acelea, tocmai mi-am adus aminte că am sărit, fără să-mi fi dat seama, de o cifră: 11 ani la GNV.

Mai am un gând. Măcar de-ar ninge…