Trofee de campanie

La finalul unei campanii electorale lungi şi obositoare, tragem linie, adunăm şi decidem la vot. Cei care vom participa. Restul vor trebui să se obişnuiască cu decizia celor care votează. E adevărat, românii sunt din ce în ce mai dezinteresaţi de alegerea şefului statului. O dovedesc cifrele privind prezenţa la urne începând cu 1990. Dacă atunci au mers la vot aproape 86% dintre cetăţeni, la prezidenţialele din 2004 participarea la urne a scăzut la 58,93%, pentru ca la cele mai recente alegeri organizate în acest an, europarlamentarele, să se ajungă la o prezenţa la vot de doar 29,11%. Având în vedere că miza acestor alegeri este mult mai mare, este de aşteptat ca participarea la vot să fie mai ridicată decât la euroalegeri, însă este greu de crezut că va atinge rata de participare de la prezidenţialele din 2004. La acest trend descendent mai contribuie şi lehamitea generală faţă de politicieni. Nici candidaţii nu au încercat, măcar pe final de campanie, să demonstreze că sunt buni şi la altceva decât la circ.

Candidaţii au bătut ţara în lung şi-n lat, s-au bătut în promisiuni, s-au dat în stambă la festivaluri şi au făcut tot ce altfel ar fi fost imposibil de închipuit în alte condiţii. Candidaţii şi echipele lor de campanie au alergat la 1.400 de festivaluri, petreceri câmpeneşti, spectacole şi baluri, în patru luni, din care 90% au fost organizate din bani publici. Însă, deşi campania s-a desfăşurat cât a fost anul de lung, după zicala porcul se îngraşă în ajun, principalii candidaţi au reuşit abia pe ultima sută de metri, aseară, să cadă de acord asupra termenilor organizării şi să participe la o dezbatere electorală. Restul dezbaterilor organizate la televiziuni au fost neinteresante şi plictisitoare. Ca de altfel toată campania.

Cu ce am rămas în urma acestei campanii? Personal am rămas cu un gust amar, cu o scrisoare personalizată şi o brichetă de la Mircea Geoană, cu o scrisoare adresată tuturor românilor de la Traian Băsescu, cu un calendar de la Crin Antonescu şi cu un pix şi un carneţel de la Sorin Oprescu. Alţi români au fost probabil mai norocoşi şi au primit, pe lângă materialele de propagandă obişnuite din hârtie, tot felul de brelocuri, brichete, pixuri, pungi, insigne, şepci sau găleţi de toate culorile politice. În unele zone din mediul rural, pliantele portocalii au fost înlocuite cu lei (sute), făină, zahăr, ulei şi chiar lemne de foc.

Indiferent cu ce gust am rămas în urma acestei campanii trebuie să votăm. Nu cu cel care ne-a dat ceva palpabil, ci cu acel candidat în care avem cât de cât încredere. Avem ocazia să le demonstrăm că suntem altfel decât ei, că ne facem datoria de cetăţeni responsabili deplasându-ne la urne. Chiar dacă va trebui iar, încă o dată, să strângem din dinţi când punem ştampila şi să votăm un candidat doar pentru că nu vrem să ne reprezinte altul. N-am lipsit niciodată de la vot, iar lehamitea este mai mare ca niciodată. Ştiu însă că ar fi mult mai mare dacă n-aş merge. Ştiu că astfel votul meu nu va putea fi măsluit. Probabil sunt alegerile la care s-a vorbit cel mai mult despre posibile fraude. De aceea mi-am reamintit un slogan de la prezidenţialele de acum patru ani: Nu pot ei fura, cât putem noi vota! Vremurile sunt altele, ei sunt altii, dar mergând la vot ne putem asigura că voinţa noastră va fi respectată.

Racşa s-a „îmbrăcat” în roşu pentru naşu’ Geoană

miri Racsa - finii lui Geoana

Sute de baloane roşii şi albe, sute de trandafiri roşii, o sută de kilograme de tort, sute de animale sacrificate, mii de sticle de băuturi aduse din străinătate şi o sută de bucătărese şi ospătari constituie „recuzita” celei mai mari nunţi care a avut loc vreodată în satul Racşa, mire fiind fiul primarului, iar unul din naşi – Mircea Geoană. Sala de nunţi din centrul satului, construită pe două nivele, a fost finalizată special pentru această ocazie, fiind împodobită cu ornamente roşii şi albe în aşteptarea celor 2500 de invitaţi.

Mihaela şi Mircea Geoană vor fi unul dintre cele 12 cupluri de naşi pe care tinerii miri Vasile Betea (22 de ani) şi Irina Ciorba (18 ani) îi vor avea. Liderul PSD a fost invitat la nuntă de ziua sa, în 14 iulie, atunci când cei doi tineri, însoţiţi de lideri judeţeni ai PSD Satu Mare, i-au dus un imens buchet de trandafiri roşii. Pe lângă buchetul de trandafiri, tinerii i-au adus lui Geoană şi invitaţia la nuntă, numele acestuia fiind menţionat ca naş de cununie. Tatăl mirelui, Toma Betea, este primarul comunei Oraşu Nou, de care aparţine satul Racşa, fiind unul dintre cei mai vechi aleşi locali ai partidului, satul Racşa fiind considerat fieful PSD în judeţ, având în vedere că partidul a obţinut aici, la toate alegerile, cele mai mari procente.

Socrul mare, primarul Toma Betea, s-a asigurat că oaspeţii vor avea mâncare şi băutură din belşug pe mese. Cele şase socăciţe (bucătărese profesioniste din Oaş), ajutate de 14 femei pricepute din sat, au pregătit şase feluri de mâncare, printre care un aperitiv tradiţional bogat, sarmale cu costiţă de porc afumat, supă de găină cu tăiţei, friptură de viţel la tavă cu cartofi piure şi ficăţei de pasăre cu orez. Bucătăresele şi-au dat examenul priceperii, pregătind nu mai puţin de 10.000 de „boace” (sarmale). Alte 80 de femei îi vor servi pe oaspeţi. „Pentru această nuntă au fost sacrificaţi zece porci a câte 200 de kilograme, 50 de porci a câte 120 de kilograme, opt tăuraşi a câte 600 de kilograme fiecare, între 300-400 de găini, toate din ferma noastră de la Tur”, spune cu mândrie Toma Betea.

Pentru că un meniu atât de bogat trebuie udat cu băuturi alese, acestea au fost aduse din străinătate. Socrul mare afirmă că pe lângă băuturile tradiţionale – pălinca din producţie proprie şi vin -, whisky-ul, lichiorul şi berea le-a achiziţionat din Austria, berea fiind cumpărată direct de la o fabrică din Graz. Tortul mirilor va fi şi el pe măsura aşteptărilor invitaţilor. Are 40 de kilograme, este ornat în culorile alb-roşu şi a fost comandat la o cofetărie din oraşul maramureşan Seini. Alte 20 de torturi mai mici, în total de 60 de kilograme, ornate cu alb şi roşu, au fost realizate de firma de cofetărie din Racşa. Pe lângă mâncăruri şi băuturi alese, invitaţii vor petrece pe muzica interpreţilor de muzică populară Puiu Codreanu, Vasile Barani şi Ancuţa Anghel. Socrul mare a spus că nunta, care ţine trei zile şi trei nopţi ca în poveşti, le-a costat pe cele două familii aproximativ 50.000 de euro.

Pe lângă Mircea Geoană, la nunta tinerilor sunt aşteptaţi să sosească şi alţi lideri din conducerea centrală a partidului, alături de cei din judeţul Satu Mare. Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, vicepreşedintele PSD Liviu Dragnea, senatorul Titus Corlăţean, liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc, deputaţii Valeriu Zgonea şi Georgian Pop, dar şi fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor Valer Dorneanu au confirmat participarea, potrivit lui Betea. De asemenea, europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, un obişnuit al locului, a sosit încă de vineri la Racşa, participând la nunta tradiţională oşenească a tânărului cuplu. Printre naşii mirelui se numără şi preşedintele organizaţiei judeţene a PSD Satu Mare, deputatul Gheorghe Ciocan.

Invitaţii sunt aşteptaţi să sosească în jurul orei 18.00, când va avea loc cununia civilă la sediul Primăriei din Racşa, urmată de ceremonia religioasă. Masa festivă va începe la ora 20.00 şi va avea loc în Casa de Cultură construită pe două nivele.

Primarul Betea s-a gândit şi la odihna naşului cel mare. Mircea Geoană şi soţia sa vor fi cazaţi în casa primarului, despre care acesta spune că are condiţii echivalente cu cele oferite de un hotel de cinci stele. Mircea Geoană a mai fost la Racşa în luna mai, înainte de serbarea câmpenească „Sâmbra Oilor” de la Huta Certeze. Atunci a promis pentru prima oară că va veni la nunta tinerilor.

Racşa este probabil singurul sat din România care are sediu de primărie înainte de a deveni comună. Cetăţenii din Racşa au votat în cadrul unui referendum din aprilie 2007, după ce primul eşuase înainte cu un an, pentru separarea de centrul de comună, Oraşu Nou, însă proiectul de lege privind constituirea comunei Racşa a fost respins de Senat în februarie 2008. Guvernul alocase deja fonduri pentru construcţia unui sediu al primăriei, care să adăpostească şi postul de poliţie, şi a unui cămin cultural – sală de nunţi. De altfel, inaugurarea acestor investiţii a avut loc anul trecut, în luna mai. Între timp, sala de nunţi s-a mai înălţat cu un etaj, fiind terminat şi finisajul exterior. Situat în Ţara Oaşului, satul Racşa numără aproximativ 2.600 de suflete şi este unul dintre puţinele sate în care tradiţiile se păstrează cu sfinţenie.

Aşa să tot trăieşti bine!

basescu

Prezenţi amândoi la Sâmbra Oilor de la Huta Certeze, preşedintele Traian Băsescu şi liderul PSD Mircea Geoană s-au întâlnit doar pe scenă la deschiderea oficială, pierzându-se fiecare în mulţime, în altă parte.

basescu-dansand

Şeful statului a sosit primul la Sâmbră, dar intrarea sa trimfală a fost estompată de sosirea, imediat, a liderului PSD, Mircea Geoană. Mulţimea roşie a acaparat zona din toate punctele de vedere strigând frenetic „Geoană-preşedinte”.
geoana-dansand

După ce a urcat pe scenă la deschiderea oficială, şeful statului a primit un clop oşenesc de la ceteraş local, iar după ce l-a purtat mândru o vreme, în momentul în care a luat cuvântul i l-a înmânat lui Geoană. Liderul PSD a profitat de ocazie şi i l-a înmânat, la rândul său europarlamentarului Ioan Mircea Paşcu, aflat undeva în marginea scenei, alături de Maria Băsescu, căruia al doilea om în stat i-a sărutat mâinile.

base-clop

În discursul ce l-a susţinut după preşedinte, Mircea Geoană a exploatat la maxim momentul declarând că prin cedarea clopolului şeful statului i-a predat, într-un fel ştafeta, pe care el, ca al doilea om în stat, a predat-o mai departe candidatului PSD la europarlamentare, Ioan Mircea Paşcu, pentru a reprezenta bine România în PE.

geoana-sticla-palinca

A fost singurul moment în care s-au intersectat primii oamenii în stat la Sâmbra Oilor. Mircea Geoană a făcut băi nesfârşite în mulţime, în timp ce şeful statului a părut ceva mai retras şi mai puţin dornic de a se îmbrăţişa cu toată lumea. De altfel, simţindu-se pe cai mari, Mircea Geoană chiar a declarat că nu simte că are contracandidat, într-o scurtă discuţie cu un participant la Sâmbră în zona stânei de oi.

Maşinăria PSD s-a mobilizat din plin, nu odată zona răsunând de sloganul „Geoană-preşedinte”. În schimb, şeful statului le-a cerut pedeliştilor care au vrut să-l susţină în gura mare să se oprească. De altfel, cele două „galerii” erau oricum inegale, delegaţia roşie a PSD fiind cel puţin de cinci ori mai mare decât cea portocalie a PDL.

Şeful statului a „vânat” însă la Sâmbră o duzină de „mirese” (păpuşi tradiţionale oşeneşti) şi o mulţime de sticlă cu pălincă, pe care le-a dus la Bucureşti, drept răsplată pentru vorbele frumoase ce le-a transmis oşenilor. Nu înainte de a mânca boace cu păsat, caş de oaie şi pită de mălai. Aşa să tot trăieşti bine! 😀

base-limba

Mai multe poze aici.

Geoană şi spaţiul

Banc marca Marcelino. Mulţumiri şi multă inspiraţie! 🙂

Cică a sunat Geoană la NASA. Îmi închipui cum a decurs convorbirea:
Geoană: Alo, NASA, aici Geoană din România, vrem să trimitem un român în spaţiu…
NASA: Domnu’, sunaţi pe firu’ celălalt, ăsta e pentru SETI.
Geoană: Ce e SETI, tov Iliescu?
Iliescu: Centrul de căutare a vieţii inteligente în Univers.
NASA: Alarmă falsă, a sunat unu’, pierdut în spaţiu, dar nici vorbă de inteligenţă.
Geoană: Alo, NASA? Tot eu, Geoană din România, vrem să trimitem un român în spaţiu, e campanie electorală şi Vanghelie se oferă să ne reprezinte.
NASA: România? Din ce Constelaţie sunteţi?
Geoană: Europa, fraiere.
NASA: Vă costa 20 milioane euro, că dolarul e ca marca DDR-istă. Vreţi dus-întors sau numai dus?
Geoană: Vanghelie, tu rămâi pe Lună, că am promis celor ce se repatriază 20.000 de euro, de unde să-i mai scot şi pe ăştia?
Ana Birchall: Şefu’, mi-am luat Volvo, vii să-i facem rodajul?
SETI: Mesaj din spaţiu! Cine-i şefu’ care se plimbă cu Volvo?