Al treilea descălecat

Călăreţii au recucerit aşezările Szatmarnemeti şi Nagykaroly, redobândind pământurile pe care le credeau la un moment dat pierdute, dar au trecut ca prin brânză şi la Tasnad. Ţinuturi pe care nici nu le-au visat şi le-au trecut în palmaresul cuceririlor. Călăreţii UDMR au luat şi cireaşa, dar şi crema tortului.

Rezultatele alegerilor de duminică confirmă dominaţia supremă a UDMR în judeţul Satu Mare. Într-un judeţ în care populaţia maghiară reprezintă 35 la sută din total, UDMR a câştigat bastion după bastion: preşedinţia Consiliului Judeţean, primăriile celor două municipii – Satu Mare şi Carei, Primăria oraşului Tăşnad (unde primarul pesedist aflat în exerciţiu a pierdut la 190 de voturi, după trei mandate), dar şi alte 15 primării de comune. În plus, graţie acestor poziţii, are şanse să obţină posturi calde şi bănoase în administraţia locală.

Trăim în repetiţie. Următorii patru ani vor fi la fel. Aş vrea să mă înşel, dar nu cred că ceva se va schimba. Nici nu a fost instalat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, că noul preşedinte ales, Csehi Arpad, a promis, prin intermediul unor scrisori, cetăţenilor din localităţile în care erau candidaţi UDMR în competiţie că îi va ajuta personal cu finanţări pentru proiecte importante dacă votează candidaţii uniunii. Exact ceea ce a făcut bolnavul de DeNeAită, groful demisionar Ştefan Szabo, pe a cărui umbră vine călare Csehi la Palat.

Victoria lui Iuliu Ilyes la Satu Mare s-ar putea întoarce împotriva lui dacă nu va reuşi să stăpânească grupurile de interese flămânde care roiesc în jurul lui. Deja dădea semne de slăbiciune în a le stăpâni. Încă patru ani va fi greu să facă ceva, să plătească creditele şi să hrănească şi gurile nesătule.

Se va schimba ceva doar dacă va exista respect şi pentru majoritate, iar proiectele care vor fi derulate nu vor fi clocite în spatele uşilor capitonate, unde se ascund interese dintre cele mai obscure. Bătălia electorală s-a încheiat, începe lupta pentru ciolan. Pentru partea aceea de ciolan care nu a fost tranşată prin alegeri…

Fără învingători sau învinşi …

Toate cele trei mari partide de pe scena politică românească par a-şi asuma victorii în aceste zile de după alegeri. PSD şi PD-L îşi dispută victoria, la egalitate, iar liberalii se declară, la rândul lor, mulţumiţi de scorul obţinut, numindu-l drept cel mai bun rezultat din ultimii 18 ani. Fiecare aplică la evaluare criteriul care le convine. Raportat la rezultatele obţinute în urmă cu patru ani la alegerile locale, PSD pare să fi pierdut, deoarece a obţinut cu câteva sute de mii de voturi mai puţin, a pierdut şefia în unele consilii judeţene şi a câştigat doar în patru oraşe mari din primul tur. În acelaşi timp, însă, PSD a obţinut cele mai multe mandate de preşedinţi de consilii judeţene – 16 şi cele mai multe mandate de primar – 662. Raportându-se la scorul obţinut la alegerile europarlamentare ori la pronosticurile din sondaje, PSD pare să fi câştigat cel puţin cinci procente, ajungând de la 23 la 28%, aşa cum arată votul politic pentru consiliile judeţene.
Este pentru prima oară când dominaţia PSD este desfiinţată de un singur partid şi nu de o coaliţie de partide.
Cotat tot cu 28% în urma alegerilor de duminică, PDL este la egalitate cu PSD. Liderul portocaliilor, Emil Boc, a ieşit public declarând că partidul său este primul partid din România care a „bătut” PSD în alegeri. Are mai puţini şefi de consilii judeţene decât PSD – 14, dar mai mulţi decât avea până acum, doar 4. Partidul preşedintelui a câştigat, în schimb, 13 oraşe mari din primul tur, deşi în total are mai puţini primari – 473- decât partidul cu care se luptă în arogarea victoriei. Comparativ cu 2004, PDL este singurul partid de pe eşicherul politic care a crescut, dublându-şi scorul. Pe de altă parte, în raport cu sondajele şi cu aşteptările nu se poate vorbi de o victorie. Fenomenul începuse să se prefigureze la europarlamentare, când PD era cotat cu 40% în sondaje şi a obţinut doar 28% şi a continuat la locale. Sondajele cele mai pesimiste creditau PDL cu minim 35.
Fuziunea PD cu PLD-ul lui Stolojan nu a avut succesul scontat, iar visul băsescian privind partidul prezidenţial s-a năruit. Dacă la europarlamentare PD a avut un scor de 28,55%, iar PLD obţinea 7,78%, adică 36% împreună, acum au doar 28%.
Voturile PLD-ului lui Stolojan din noiembrie par să fi mers la liberali, care faţă de europarlamentare au crescut de la 13,44% la aproape 19% şi afirmă că au obţinut cel mai bun scor realizat vreodată. În plus, viitoarele alianţe depind de ei, iar scorul electoral obţinut arată că vor juca rolul de arbitru. Cifrele se pot schimba după turul II, însă votul politic rămâne şi arată că dreapta domină scena politică. Scorul însumat al PNL şi PDL la consilii judeţene este de 47% faţă de 28% cât a obţinut PSD. În urma cu patru ani, Alianţa DA, formată din PNL şi PD, lua 29% din voturile la nivelul consiliilor judeţene, iar PSD 32.7%. Mai precis, în 2004 întreaga Alianţă obţinea scorul de acum al PDL, iar PSD lua cu 4 procente mai mult. Este adevărat însă că, atunci, PD era de stânga.
Dând crezare doctrinelor asumate oficial, rezultatul alegerilor locale arată că aceasta este cea mai importantă victorie obţinută vreodată de dreapta împotriva stângii.
Totuşi, în orice alegeri există şi perdanţi. O concluzie de bun simţ ar fi că nu a câştigat niciun partid în mod clar alegerile, observându-se doar o coagulare a electoratului în jurul a trei partide importante, la care se adaugă UDMR în mai multe judeţe din Transilvania.

PS. O analiză foarte mişto despre atitudinea electoratului român a scris Gabriela Savitsky.