Nu am destule cuvinte…

… iar pentru că nu am o să vă spun, pur şi simplu: vă mulţumesc din suflet! Vă mulţumesc tuturor pentru urări şi felicitări. Pentru că pe cât am crezut că îmi va fi de greu să intru în al 33-lea an, pe atât mi-a fost de uşor cu voi. Plecăciuni, în mod special, în faţa complotiştilor de aici, a Oanei, a Simonei, a Sibillei şi a Mândrei KMI, pentru postările ce mi le-au dedicat. Nu în ultimul rând, am să-i mulţumesc lui Trexel pentru dedicaţie. Da, şi Wulfeniei austriece! Carmen, am pierdut linkul blogului. Mă ierţi? 😀

Sărbători frumoase în continuare! 🙂