Dragă… care ai chef să citeşti

… îţi scriu ţie pentru că nimeni nu mai pare dispus să mă asculte în ţara asta. Tot poporul s-a mutat la televizor. Analişti făcuţi peste noapte, foşti, actuali şi viitori pupincurişi, parlamentari vechi refuzaţi la vot, parlamentari noi făcuţi la apel, ex-preşedinţi, ex-miniştri, toţi foştii şi actualii politicieni mai mult sau mai puţini vizibili, ce i-a dat ţara de 19 ani, îşi dau cu părerea la TV. Au mai rămas şi câţiva ziarişti în tranşee, dar nu se mai aud de ei. Nu mai ştiu pe cine să ascult şi ce să cred. Vorbesc prea mulţi şi toţi deodată.

Trăiesc o mare dezamăgire. Mare şi dublă. Prima dezamăgire vine de la Traian Băsescu, prin desemnarea lui „dragă Stolo” pentru postul de premier. Speram să trădeze aşa cum ne-a obişnuit. Am sperat până în ultima clipă că nu va fi Stolo acela care se va muta în fotoliul de la Palatul Victoria. M-am înşelat, iar şeful statului m-a dezamăgit încă o dată tocmai prin faptul că şi-a dezminţit natura ţinându-se acum de promisiune. Nu sunt în măsură să emit judecăţi, drept pentru care, de această dată, subscriu la ce a zis azi CTP şi consider că, în ciuda dezamăgirilor ce mă încearcă, el este soluţia pentru tipul ilogic de guvernare ce urmează. Dacă va fi să vină. În ciuda rivalităţii dintre PSD şi PDL, consider mai nimerită această variantă decât o posibilă coaliţie PDL-UDMR-Minorităţi, fie şi pentru faptul că Transilvania merită măcar o dată un Guvern care să nu o îngenuncheze.

Se vorbeşte mult despre coaliţia împotriva firii (PDL-PSD) şi despre capacitatea acesteia de a rezista în următorii patru ani. România a avut mai tot timpul în ultimii 19 ani coaliţii împotriva firii. În 1996, fesenistul Petre Roman a mers la guvernare cu ţărăniştii şi „civilul” Emil Constantinescu , iar în 2004 am asistat la îmbrăţişarea dreptei peneliste cu a stângii pediste. Acum încercăm ultima soluţie împotriva firii posibilă până ce vom inventa altceva. Dacă nu, toate vor fi repetiţii şi îşi vor pierde imoralitatea. În aceste condiţii, consider că avem o clasă politică împotriva firii. Ca şi în celelalte cazuri, singurul lucru ce uneşte şi ce ar puta dezbina cele două părţi este ciolanul, în niciun caz eventuale proiectele măreţe privind salvarea României de duşmanul criză.

La fel de mult se speculează şi asupra motivului pentru care PSD insistă asupra unei guvernări fără UDMR. Poate sunt cam superficială, dar mie una situaţia îmi pare suficient de limpede. O bună parte dintre voturile pentru alianţa cu PDL au venit de la organizaţiile PSD din Transilvania. Este firesc ca Mircea Geoană să insiste, altfel şi-ar pierde sprijinul. Iar acestea presează având în vedere că în multe judeţe din această parte a ţării UDMR deţine posturi cheie în administraţie, inclusiv în judeţele în care minoritatea etnică reprezintă procente de aproximativ 30 la sută. Fie că eşti neutru, fie că eşti de o parte ori de alta a baricadei nu poţi să nu observi că Transilvania, cu problemele ei specifice, este uitată aproape de fiecare dată din calculele formării guvernului. Eventual este folosită ca mijloc de schimb. Aşa a fost întotdeauna… Sper ca de data asta să fie altfel.

Scaune pentru premieri

Premier n-avem, dar, graţie linkului furnizat de Cella, avem scaune pentru el, de la oricare partid o fi. În următoarea ordine: PDL, PSD, PNL, UDMR.

pdl

psd

pnl1

udmr

Rămâne cum am stabilit! – Rezultate finale

REZULTATE FINALE SATU MARE

UDMR a obţinut 2 mandate, unul de senator şi unul de deputat, conduce în alte trei colegii pentru Camera Deputaţilor, în timp ce PDL s-a clasat pe primul loc în Colegiul 1 pentru Senat, iar PSD în Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor.

UDMR a obţinut cele mai multe voturi în judeţul Satu Mare, fiind urmat de PDL, Alianţa PSD+PC şi PNL, atât la Senat cât şi la Camera Deputaţilor, potrivit rezultatelor finale date, luni, publicităţii de Biroul Electoral Judeţean (BEJ).

Purtătorul de cuvânt al BEJ, Paula Ştefan, a declarat, luni, că după validarea voturilor din toate cele 333 de secţii de votare din judeţul Satu Mare, la Senat, UDMR a obţinut 36,55 la sută din voturi, fiind urmat de PDL – 22,47 la sută, Alianţa PSD+PC – 22,10 la sută, PNL-12,98 la sută, PNG-CD – 2,11, PRM-1,81 la sută şi Partidul Verde cu 1,68 la sută din voturi.

În Colegiul nr. 1 pentru Senat, cele mai multe voturi au fost obţinute de reprezentantul PDL, Petre Mureşan, 29,56 la sută, urmat de candidatul Alianţei PSD+PC, Valer Marian, cu 27,08 la sută, şi de cel al UDMR – Ladislau Konya, cu 23,76 la sută. Al patrulea clasat a fost candidatul PNL, ministrul pentru IMM Ovidiu Silaghi, care a obţinut 13,24 la sută din voturile valabil exprimate. De asemenea, candidatul PNG-CD, Teodor Gavrilaş a obţinut 2,48 la sută din voturi, al PRM, Liudmila Delia Chiuzbăian, 1,79 la sută din voturi, iar al Partidului Verde Ecologist, Nicolae Pop, – 1,59 la sută.

În Colegiul nr. 2 pentru Senat, candidatul UDMR, Tiberiu Guntner, a obţinut 51,99 la sută din voturi, adjudecându-şi astfel mandatul de senator. Pe locul doi s-a clasat candidatul Alianţei PSD+PC, Ioan Viman, cu 16,10 la sută, candidatul PDL, Pop Zoltan, cu 13,93 la sută din voturi, urmat de candidatul PNL, Valentin Macec, cu 12,65 la sută. Candidatul PRM, Ieronim Crişan a obţinut 1,95%, al Partidului Verde Ecologist, Daniela Cotoraş – 1,79 la sută, iar candidatul PNG-CD, Anda Cornelia Bolba, 1,66 la sută din voturi.

La Camera Deputaţilor, UDMR a obţinut 36,05 la sută din opţiunile electoratului prezent la urne, fiind urmat de PDL – 23,66 la sută, Alianţa PSD+PC – 22,63 la sută, PNL-10,98 la sută, PNG-CD – 1,91 şi PRM-1,61 la sută. Restul partidelor au întrunit sub 1 la sută din opţiunile alegătorilor.

În Colegiul nr. 1 Oaş pentru Camera Deputaţilor, pe primul loc s-a clasat candidatul Alianţei PSD+PC, Gheorghe Ciocan, cu 37,99 la sută. Acesta este urmat de candidatul PDL, Ioan Tibil, care a întrunit 34,71 la sută din voturile alegătorilor care s-au prezentat la urne. Candidatul PNL în acest colegiu, Ioan Rus, s-a clasat al treilea cu un procent de 12,47 la sută. Candidatul UDMR, Rudolf Riedl, a obţinut 8,57 la sută din voturi, iar cel al PNG-CD, Dumitru Florin Ciorba, a obţinut 2,31 la sută din cele 18.527 de voturi valabil exprimate în acest colegiu.

În Colegiul nr. 2 pentru Camera Deputaţilor, primul clasat este candidatul UDMR, Kovacs Mate, cu 29,82 la sută, urmat de al PDL, Ioan Holdiş, care a obţinut 29,11 la sută din voturi. Candidatul Alianţei PSD+PC, Mihaela Rusu, a întrunit 23,42 la sută din opţiunile electoratului, în timp ce candidatul PNL, Silviu Zetea, a obţinut 10,82 la sută din voturi. candidatul PNG-CD, Teodor Coste a obţinut 2,22 la sută, iar al PRM, Matei Mărgărit, 2 la sută.

UDMR conduce şi în Colegiul nr. 3- Codru pentru Camera Deputaţilor, candidatul Uniunii, Turos Lorand, obţinând 29,69 la sută din voturi, urmat de al PDL, Ioan Mihalca, cu 25,33 la sută. Candidatul Alianţei PSD+PC, Viorel Pop, se situează pe locul trei cu 23,64 la sută, în timp ce candidatul PNL, Viorel Buda, a întrunit doar 13,26 la sută din opţiuni. Tot în acest Colegiu, candidatul PNG-CD, Petru Şuta, a obţinut 2,36 la sută, iar candidatul PRM, Elisabeta Szabo, – 1,68 la sută.

În Colegiul nr. 4 – Carei – Tăşnad, UDMR a obţinut, prin Varga Attila, 49,98 la sută din voturi, pe locul doi situându-se candidatul Alianţei PSD+PC, Vasile Mitraşca, cu 16,88 la sută. Candidatul PDL, Florin Gal, a obţinut 14,39 la sută din voturi, al PNL, Ilie Ciută, – 12,34 la sută, iar al PRM, Stelian Bărar, a obţinut 1,6 la sută din voturile valabil exprimate.

În Colegiul nr. 5 a câştigat în mod direct candidatul UDMR, István Erdei-Dolóczki, cu 52,82 la sută din voturi. Candidatul PDL, Adrian Ciobanu, a obţinut 18,63 la sută din voturi, al Alianţei PSD+PC, Paula Mare, – 15,64 la sută, iar al PNL, Csapo Csaba, a obţinut 6,86 la sută din voturi.

PS. UDMR a solicitat BEJ renumărarea voturilor în Colegiul electoral nr. 4 Carei- Tăşnad, candidatului Uniunii de aici lipsindu-i în jur de 20 de voturi pentru a câştiga un mandat direct.

Să nu ziceţi că nu v-am spus!

Aş fi început postarea asta cu un emoticon din ăla şocat, dar nu îl ştiu reproduce. Alandra, heeelp 🙂 . Ok, merci! 😯

V-am spus eu, mai în glumă mai în serios, zilele trecute, că UDMR are şanse să câştige şase din cele şapte mandate (două pentru Senat şi cinci pentru Camera Deputaţilor) din judeţul Satu Mare. Normal că exageram şi este imposibil, dar nu pot să nu mă întreb la ora asta, în prisma rezultatelor provizorii date publicităţii de BEJ, dacă trăim, totuşi, în Satu Mare ori în Harcov. Dar, hai să vă spun cifrele surpriză, aşa cum rezultă ele din numărarea a 73,57 la sută din voturi:

– UDMR a obţinut cele mai multe voturi în judeţul Satu Mare, fiind urmat de PDL, Alianţa PSD+PC şi PNL atât la Senat (37,86; 22,29; 20,19; 13,57) cât şi la Camera Deputaţilor (37,38; 23,91; 20,28; 11,55).

– UDMR a obţinut peste 51 la sută din voturi în două colegii din judeţul Satu Mare, în Colegiul 2 pentru Senat şi în Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor. Niciun alt partid nu a trecut de 50 la sută în niciun colegiu, ba chiar a fost departe.

– UDMR se clasează pe primul loc în Colegiile nr. 2 Satu Mare – Someş, nr. 3 – Codru şi nr. 5 – Satu Mare – Livada pentru Camera Deputaţilor, cu următoarele procente: 29,62; 27,55 şi 49,42 la sută. Primele două colegii sunt aşa-zise româneşti.

– UDMR se clasează pe locul 2 în Colegiul nr. 1 pentru Senat şi pe locul 3 în Colegiul nr. 1 Oaş pentru Camera Deputaţilor.

Cam asta ar fi surpriza surprizelor în judeţul Satu Mare. O surpriză la care nici măcar liderii UDMR nu se aşteptau. Ar mai fi una. Trecând de faptul că cifrele se schimbă de la o oră la alta, mai există o certitudine. Ministrul Ovidiu Silaghi se clasează pe locul patru în colegiul în care a candidat – Colegiul nr. 1 pentru Senat.

Alte cifre sunt deocamdată irelevante deoarece se schimbă de la o oră la altă. Bătălia pentru Colegiile ce vor rămâne de la UDMR se dă între PDL şi PSD. Trendul este, însă, acesta.

La nivelul ţării ştiţi cum stau lucrurile.

CNS şi UDMR forţează autonomia Ţinutului Secuiesc

Extemiştii maghiari agită iar spiritele în Secuime, pe când scena politică se înfierbântă şi la Bucureşti. Autonomia Ţinutului Secuiesc va fi şi tema de campanie electorală pentru UDMR, aşa cum a fost la alegerile europarlamentare, cât şi mijloc de troc pentru o nouă guvernare.

Consiliul Naţional Secuiesc solicită consiliilor locale din Secuime să organizeze referendumuri locale oficiale pe tema autonomiei Ţinutului Secuiesc în ziua alegerilor parlamentare, în 30 noiembrie, urmând ca proiectul de lege privind statutul de autonomie să fie depus la Parlament ca iniţiativă cetăţenească. În proiectul privind statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc se stipulează că „exercitarea dreptului la autonomie, respectiv recunoaşterea şi transferul competenţelor sporite şi specifice (euro)regiunii şi autorităţilor sale alese, asigură egalitatea deplină şi efectivă a tuturor locuitorilor aparţinători colectivităţii regiunii autonome”. Ori, iniţiativa CNS nu poate fi privită decât ca şi una separatistă şi nu un pas pe calea unei reale autonomii locale aşa cum se pretinde, pentru că descentralizarea nu înseamnă dezmembrare teritorială. Mă întreb: de ce ar avea nevoie secuii de mai multă autonomie decât sătmărenii, decât bihorenii, decât moldovenii etc?

În paralel, UDMR forţează obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc printr-o lege de reorganizare a regiunilor de dezvoltare. Iniţiativa anunţată de liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor, Marton Arpad, este privită ca „o bază concretă de discuţie pe viitor” şi va reprezenta totodată şi moneda de negociere a reprezentanţilor minorităţii maghiare în eventualitatea formării unui nou Guvern. Ceea ce mi se pare că sună a şantaj…

Extremiştii maghiari argumentează adesea că problema autonomiei Ţinutului Secuiesc nu ţine de temerile majorităţii, ci de situaţia financiară a regiunii. Să presupunem că Secuimea ar deveni peste noapte un ţinut autonom. Ar trăi ei mai bine? Şi la ei este sărăcie ca şi peste tot, sunt zone mai sărace şi altele mai dezvoltate. Judeţele din Secuime se situează la nivelul economic mediu din România, deci sunt departe de a putea fi catalogate ca fiind cele mai sărace. Apoi, UDMR a fost la guvernare ani de zile şi avea în mână frâiele necesare dezvoltării zonei, dacă dorea asta. Ori nu numai că nu au făcut nimic, dar au fost mai preocupaţi de proiecte privind statul minorităţilor, care nu le aduc o viaţă mai bună minoritarilor, de a finanţa fundaţii dubioase pentru manifestări extremiste şi de a se îndestula.

Întâmplător sau nu, problema autonomiei Ţinutului Secuiesc este repusă pe tapet în preajma campaniei electorale. Ceea ce mă face să cred că principalul scop al UDMR este acela de a atrage voturi şi din partea radicalilor, dar şi de a-şi asigura încă patru ani de guvernare. În final, remarc că în aceste zile în care liderii PNL, PDL şi PSD au început campania electorală cu lovituri sub centură, solicitările extremiştilor maghiari şi ale udemeriştilor au trecut neobservate de clasa politică…