Remember 14 Mai 1970

inundatii2

În urmă cu 39 de ani, apele învolburate ale Someşului înghiţeau tot ce le-a stat în cale: 56 de oameni şi-au pierdut viaţa, mii de sinistraţi, sute de case au fost dărâmate şi peste 100.000 de hectare de terenuri inundate. Sătmarul din dreapta Someşului se afla sub ape. Semnele acelor inundaţii se văd şi azi pe construcţiile vechi din oraş. Râul se tranformase într-un adevărat fluviu luând cu el tot ce întâlnea în cale. Au fost cele mai catastrofale inundaţii din istoria oraşului.

Dincolo de tragedie, ce a rămas apoi în memoria colectivă a sătmărenilor a fost solidaritatea de care au dat dovadă toţi. Cu mic cu mare, sătmărenii au reconstruit în scurt timp tot cea ce râul învolburat stricase în doar câteva ore. Oameni din toată lumea (de atunci datează înfrăţirea cu oraşul olandez Zuptfen) au sărit în ajutorul sătmărenilor într-un gest nemaiîntâlnit de solidaritate. Ulterior, la jumătatea anilor 90, edilii urbei au hotărât să marcheze momentul prin organizarea în această zi a Zilei oraşului Satu Mare. Au venit alţii cu idei noi. Ziua oraşului a fost mutate în altă dată, schimbată de la an la an, fără vreo semnificaţie.

Azi, la 39 de ani, autorităţile au uitat şi de morţi dar şi de gestul de care au fost capabili sătmărenii după aceea. Cred că avem nevoie să ne uităm înapoi şi să ne amintim, să reînvăţăm ceea ce ştiam: să ne iubim şi să fim solidari.

Mai multe poze găsiţi aici.

Despre Satmareanca
Ziaristă

21 Responses to Remember 14 Mai 1970

  1. Oana says:

    Crina, vrei sa salvezi lumea? Hmm, eu cred ca din urma ar trebui sa va dati seama ca nu erau gropi, iubirea si restul… povesti, nu mai tin in ziua de azi.

  2. Satmareanca says:

    Pe vremea aia erau acoperite cu apă :)))

  3. Lucia Verona says:

    Eram studentă în Bucureşti pe vremea aceea, în anul III. Nu prea ne interesa actualitatea, aşa că abia mai tîrziu am aflat dimensiunile dramei, deşi ţin minte că era o oarecare agitaţie, mai mult din cauza trenurilor care aveau întîrzieri foarte mari.

  4. Satmareanca says:

    Io am aflat cândva târziu. Aveam -5 ani pe atunci 😆

  5. Cosmin Dan says:

    Pacat ca nu mai e ziua orasului pe 14 mai 😦

  6. Ciprian Bojan says:

    Eu unul, am 2 poveşti din familie, legate de inundaţiile din ’70. Mama era elevă în clasa a XI-a la Liceul Economic. Stătea la internatul de la „Slavici”. Toţi elevii din internat au fost mutaţi la Ardud, şi abia peste vreo 3-4 zile li s-a permis să plece acasă.
    Străbunicul meu, pe linie paternă (adică tatăl bunicului din partea tatălui meu) a murit tot în 1970, din alte cauze, din păcate tot nenaturale- un accident stupid. Iar bunicul, fiul decedatului, muncea pe undeva prin Caraş-Severin. Din cauza ruperii unor linii de cale ferată, nu a ajuns acasă la înmormântarea tatălui său.
    Dar aceste mici drame, ale fiecărei familii în parte, nu ne fac să devenim solidari, din păcate. Ne gândim prea mult la ale noastre. Chiar şi atunci când spunem rugăciune (dacă o facem), suntem egoişti: „Dă-mi Doamne!”, nu „Dă-ne Doamne!”. Dar, până la urmă… suntem oameni, mici neînsemnaţi şi… (poate) singuri.

  7. lol's says:

    @ Lucia Verona atunci eram student in anul 4 la Bucureşti habar nu am avut!!!
    @ Satmareanca Slava domnului ca sunteţi acolo si rememoraţi!.
    @ Edili foşti si actuali ii bag… Gata nu mai spun ca e prea mare tristeţea, da tot acolo ii trimit !!!

  8. daurel says:

    Nu stiam ca au murit oameni; 56 de oameni…Pe atunci nu se publicau pierderi…Imediat s-au inceput indiguiri si suprainaltarea digurilor vechi.Mai fusesera inundatii…Mai mici. Atunci , dupa inundatii, s-a construit Cartierul Solidaritatii si cateva bloculete cochete pt. nomenclatura. Cine imparte parte-si face!

  9. Adrian SM says:

    Eu am trait din plin inundatiile din 1970.In 13 mai am mers ca de obicei la gradinita, dar dupa vreo ora ne-au trimis acasa educatoarele.La miezul noptii m-a trezit bunicul si m-a dus in pod.Abia dimineata mi-am dat seama ca e inundatie.Eram bucuros ca nu trebuia sa merg la gradinita, ca pot lansa barcute la apa.Dar nu pot sa uit casele prabusindu-se in vecini,plinsetele vecinilor disperati,hoiturile de animale plutind alene.In 15 ne-am dus cu tractorul cu remorca in centru la o prietena de familie de-a bunicilor.Acolo am stat vreo 2 zile si cu ocazia asta am avut prilejul sa-l vad prima oara pe Ceausescu live 🙂 Intre timp bunicul a facut rost de o masina si ne-am mutat cu catel si purcel toata trupa la Oradea, unde domiciliam eu de fapt la vremea aia. Dupa aceea incetuc a inceput sa reintre pe fagasul normal viata.

  10. Satmareanca says:

    @ Cosmin Dan
    Nimeni nu mai ştie când e…

    @ Ciprian Bojan
    Uneori cred că noi ne însingurăm…
    Merci pentru poveşti!

    @ lol’s
    Noi n-avem cum să dispărem :))))

    @ Daurel
    Şi cartierul 14 Mai tot de atunci datează, cel puţin o parte din el.

    @ Adrian SM
    Eu n-am nicio poveste proprie, nici nu eram proiectată pe vremea aia :)))

  11. Mama tocmai se întorcea dintr-o plimbare cu străbunica mea din oraş. Văzuseră Someşul. Şi cînd a ajuns pe strada unde locuiau, a văzut apa care ieşea din canal… La 00.15 apa s-a ridicat pur şi simplu din parchet. Şi ai mei au dormit în pod în acea noapte. Îmi povestea mama că a fost îngrozitor, cîinii urlau… foarte sinistru. Mama avea teză la contabilitate a doua zi. Bineînţeles că s-a amînat. Nimeni nu a crezut că s-ar putea întîmpla aşa ceva. Şi cei care au trăit n-au putut uita…

  12. Satmareanca says:

    Cred că au fost scene de coşmar pentru cei care le-au trăit…

  13. guerilla urbana says:

    sa „sarbatorim” 56 de satmareni care au trecut in nefiinta e cel putin macabru… sa avem o zi a orasului, e bine, dar cu alta ocazie. Iar daca vrem sa si iasa bine, trebuie organizate si coordonate de altcineva decit flamanzii aia din primarie, care decit sa lase pe altii sa faca pe banii lor, prefera sa faca un mare rahat pe bani publici. Ca din astia se poate fura. Din cei ai sponsorilor, la fel ca din cei „europeni”, nu…

  14. lol's says:

    Ioi ce bine!!! 🙂

  15. daurel says:

    Cu rememorarea nacazului am aflat ca pe acest blog ne intalnim Oameni cu varste intre 20 si peste 60 de ani. Celalalt blog mi se pare mai intolerant…Deocamdata! Toler

  16. Adrian SM says:

    Eh, in faza de proiect tot erai… 🙂

  17. Satmareanca says:

    Adrina, nu prea cred, am venit neaşteptat pe lume şi târziu 😀

    Daurel, de ce intolerant?

    Lol 🙂

    Guerilla, din partea mea poate să nu se ţină nicicând în maniera în care se organizează. Cred că ar trebui găsită o idee interesantă şi unică în felul său pentru a sărbători. Ziua Sătmarului nu diferă cu nimic de zilele altor oraşe. Părerea mea…

  18. Diu says:

    eh, macar si-a construit si bunica-mea casa noua 🙂

  19. Satmareanca says:

    E bine să vezi şi faţa bună a lucrurilor 🙂

  20. Dani says:

    „ Ziua oraşului a fost mutate în altă dată„hmm fi mai atenta cand scri pentru ca ar putea crede lumea ca nu esti in stare sa faci un acord 😉 ori cum in rest de asta foarte frumos articolu felicitari

  21. Satmareanca says:

    Merci pentru observaţie. Cred că se deduce că e din grabă.

Lasă un comentariu